sâmbătă, 12 martie 2011

Decalogul tăcerii

1. Taci, daca nu ai de spus ceva valoros!
2. Taci, atunci cand ai vorbit destul!
3. Taci, pana cand iti vine randul sa vorbesti!
4. Taci, atunci cand esti provocat!
5. Taci, cand esti nervos si iritabil!
6. Taci, cand intri in biserica, pentru ca Dumnezeu sa-ti poata vorbi!
7. Taci, cand pleci de la biserica, pentru ca Duhul Sfant sa poata imprima in mintea ta lucrurile pe care le-ai auzit!
8. Taci, cand esti ispitit sa barfesti!
9. Taci, cand esti ispitit sa critici!
10. Taci, cat sa ai timp sa gandesti inainte de a vorbi!



De multe ori, uit sa tac, sau nu pot sa tac, sau vorbesc aiurea, fara sa gandesc.Uneori am avut momente cand a trebuit sa vorbesc si nu am făcut-o.Cateodata spun prostii, si nu-l las pe celalalt sa-si termine fraza. Uneori vorbesc prea tarziu, uneori vorbesc prea repede...sau barfeca fara ca macar sa-mi dau seama.
Sunt momente, si zile, de genul "Azi nu!", in care ma scald in tacere si ma imbat cu ea, in care imi doresc nespus de mult sa tac! Cand tac, ma simt mai sigura pe mine, ma simt de parca as fi eu, in lumea mea. Stiu ca nimeni nu ma va trada, sau barfi, pentru ca tac!...si rabd.Tacerea imi da cele mai bune sfaturi, ma ajuta cel mai mult...ma ajuta sa meditez la ceea ce ma inconjoara, si la ceea ce ma stapaneste. In ultima vreme am ales sa tac.Am ales sa nu mai spun prostii si aiureli. Insa, vorbesc. Vorbesc si spun ceea ce e de spus. Vorbesc ceea ce e corect.Tacerea e ca si un dialog cu propria persoana, cu noi insine.Eu, am ales sa dialoghez mai mult cu...mine.Am ales sa tac, dar sa spun ceea ce este corect.
"Tăcerea este prietenul adevărat care nu te trădează niciodată."
Confucius


Un comentariu: