In van

Eram un bulevard de sentimente. Treceau prin mine, isi faceau efectul dar lasau o urma care pana la urma se stergea.Erau asemenea multor oameni, ce inundau o strada cu pasii lor, insa treceau...treceau si nu se mai intorceau.
Eram un cimitir.Un cimitir in care erau ingropate sentimente. Tot ce intra in inima mea, se pierdea...se pierdea pe veci. Murea acolo, in mine, inainte sa ma faca sa simt.
Uitam pe cine iubesc, pe cine dispretuiesc, pe cine ajut. Totul era un van.Totul era in ceata. Acum m-am trezit.
Sunt normala. Normala...insa diferita de ceilalti. Sunt fericita ca am ajuns la o intelegere cu mintea si trupul meu...cu gandirea mea.Sunt fericita ca mi-am dat seama care e scopul meu si care-mi sunt adevaratii prieteni.