sâmbătă, 2 iulie 2011

O clipa

In fiecare clipa imi promit c-am sa te mai visez macar pentru o secunda si trec asa saptamani... Oare cat ai da pe tristetea care a facut o inima cenusa? Oare as putea sa cer pe ea macar o singura clipa cu tine?... ar fi destul.
Ploaia imi ingana lacrimile ... ma razbun frumos pentru nepasarea ei. Imi bate-n geam dar stiu ca nu ma cheama nicaieri... 
Parca mi-e dusman. Ploaia...si timpul.
Oare suntem bolnavi?Bolnavi de iubire...E oare molipsitor?
Aceasta boala ma urmareste.E un fel de suferinta dulce si amara, e o imbinare intre fericire si tristete, o rafuiala in suflet.Impulsuri puternice vin din interiorul inimii.E incontrolabil. Fericirea se rezeama de un toiag de tristete.Cei ce cauta cu atata ardoare iubirea si fericirea, sunt cei ce sufera.Nu exista placere, fericire, dragoste, de care sa iti amintesti fara tristete.
Ochii care plang nu sunt invinsi, ochii scaldati de lacrimi sunt mai limpezi si mai curati.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu